UE ridică embargoul asupra armelor pentru rebelii sirieni. România a cerut menținerea tuturor sancțiunilor

Miniștrii europeni de Externe au decis, luni seara, la Bruxelles să ridice embargoul privind armele pentru rebelii sirieni, dar nicio țară nu intenționează să trimită arme în următoarele două luni pentru a nu pune în pericol inițiativa de pace ruso-americană, relatează AFP.

Mai exact, pentru că nu a existat un consens în rândul miniștrilor de Externe, s-a decis prelungirea și consolidarea regimului de sancțiuni economice și financiare. Mai departe, livrarea de armament rebelilor sirieni a fost lăsată la latitudinea statelor membre, cu respectarea regulamentelor UE în acest domeniu, respectiv a Codului de Conduită UE, precum și a legislațiilor naționale, precizează MAE român.

„UE a decis să pună capăt embargoului privind armele pentru opoziția siriană și să mențină celelalte sancțiuni împotriva regimului sirian”, adoptate în urmă cu doi ani, a anunțat ministrul britanic William Hague în mijlocul nopții, la încheierea unei reuniuni maraton, informează Mediafax.

Dar, în fapt, această măsură nu va schimba nimic pentru rebeli, care se confruntă cu o ofensivă a armatei siriene, în special în jurul orașului strategic Qousseir (centru).

Aceasta deoarece cele 27 de state membre UE „au promis să nu exporte arme în acest stadiu și, în orice caz, să aplice un anumit număr de criterii stricte pentru eventualele exporturi viitoare”, a explicat ministrul luxemburghez Jean Asselborn.

„Este o ridicare simbolică a embargoului. Concret, nu va fi nicio livrare de arme cel puțin până la 1 august”, a afirmat la rândul său un oficial francez, sub acoperirea anonimatului.

Nicio armă nu ar trebui livrată până la 1 august, dată la care miniștrii au prevăzut să își „reexamineze” poziția. Acest termen ar trebui să le permită să realizeze un prim bilanț al conferinței internaționale „Geneva 2” prevăzută în iunie, la inițiativa Statelor Unite și Rusiei.

Organizarea unei astfel de conferințe de pace privind Siria va fi „o problemă dificilă”, a avertizat, luni seara, șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, la încheierea unei întrevederi, la Paris, cu omologul său american John Kerry.

„Am discutat despre modul în care să procedăm (…) pentru ca această conferință să aibă loc. Nu este o misiune ușoară, este într-adevăr o problemă dificilă”, a declarat Seghei Lavrov, a cărui țară susține regimul de la Damasc.

Lavrov și Kerry, care au avut a șasea întâlnire de la preluarea funcției de către John Kerry, în februarie, tocmai s-au întâlnit într-un hotel din Paris pentru a discuta despre data unei conferințe de pace și despre reprezentanții opoziției și ai regimului președintelui Bashar al-Assad, care vor participa.

„Așa cum a spus John, ne-am concentrat înainte de toate asupra necesității de a stabili lista participanților de partea siriană, grupul Guvernului și cel al opoziției, așa cum am vorbit la Moscova”, a explicat Lavrov.

România, împotriva ridicării embargoului

România a fost reprezentată luni la CAE de către ministrul de Externe Titus Corlățean, care, potrivit MAE, a fost mandatat să exprime împotrivirea țării noastre față de ridicarea embargoului.

„Ministrul Titus Corlățean a exprimat, în baza mandatului național, susținere pentru menținerea regimului de sancțiuni UE impus Siriei în integralitatea sa, inclusiv a embargoului pe livrarea de arme în această țară după 1 iunie 2013. Totodată, a subliniat privilegierea eforturilor politico-diplomatice, inclusiv prin susținerea fermă a inițiativei promovate de Statele Unite și Federația Rusă referitoare la organizarea unei Conferințe Internaționale privind situația din Siria, poziție împărtășită de majoritatea statelor UE”, transmite MAE român, într-un comunicat.

Totodată, Ministerul de Externe precizează că Titus Corlățean a exprimat „profunda îngrijorare față de perpetuarea crizei siriene și situația umanitară din această țară”.

„Efectele conflictului din Siria, care se fac simțite acut în plan intern, dar și regional, au fost reliefate în cadrul discuțiilor. În acest context, s-a agreat intensificarea eforturilor UE pentru ajutorarea populației civile siriene prin măsuri concrete de asistență umanitară și non-umanitară. Un accent important a fost pus de miniștrii pe conturarea unui răspuns al UE la procesul politic vizând stoparea violențelor și inițierea unei tranziții în Siria”, mai arată diplomația română într-un comunicat de presă remis gândul.

Titus Corlățean (stânga), discutând cu omologul slovac, Miroslav Lajcak // FOTO: Council of the European Union

Rusia critică decizia UE

Rusia și-a exprimat regretul cu privire la decizia Uniunii Europene (UE) de a anula embargoul asupra livrării de armament pentru rebelii sirieni, care aduce un „prejudiciu direct” eforturilor de organizare a unei conferințe internaționale, a anunțat marți un diplomat rus, relatează AFP.

„Aceasta aduce un prejudiciu direct posibilității de a organiza o conferință internațională”, a spus adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de agenția Itar-Tass.

„Embargoul este ridicat în pofida tuturor declarațiilor UE în favoarea unei reglementări bazate pe Declarația de la Geneva (din iunie 2012) și în pofida acordului privind necesitatea organizării unei Conferințe internaționale de pace privind Siria”, a adăugat Riabkov.

„Aceasta merge chiar împotriva politicii UE”, a adăugat el.

„Este o manifestare cu standarde duble”, a declarat oficialul rus.

Rebelii, o mișcare divizată

Daca Damascul și-a dat „acordul de principiu” de a participa la „Geneva 2”, opoziția siriană, reunită de joi la Istanbul, pare profund divizată și nu s-a pronunțat încă asupra prezenței sale. Negocierile au continuat luni dar fără a se înregistra progrese, potrivit unui membru al Coaliției siriene.

Ministrul rus de Externe a subliniat că această conferință de pace ar putea fi „extinsă pentru includerea tututor actorilor cheie” din regiune. Moscova vrea de multă vreme ca Iranul, susținător al regimului de la Damasc, să participe la negocieri, ceea ce occidentalii refuză.

În iunie 2012, prima conferință de la Geneva a reunit șefi ai diplomației din cele cinci țări membre permanente ale Consiliului de Securitate (Statele Unite, China, Rusia, Franța și Marea Britanie), reprezentanți ai Irakului, Kuwaitului, Qatarului, Turciei și oficiali ai ONU și Uniunii Europene.

Lavrov și Kerry au luat apoi cina împreună, la un restaurant din capitala franceză, împreună cu omologul lor francez Laurent Fabius, întors de la Bruxelles.

Iuliana Enache, [email protected]

Gaidau Ion, [email protected]